Norme echivalente in constructii.

Respectarea reglementãrilor pentru constructii, in România.

Constructiile care vor fi realizate folosind sistemul de cofraje înglobate, termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC, respectã normativele si regulamentele de proiectare si realizare a acestora din tara noastrã. Pentru situatii în care constructia se plaseazã în afara limitelor impuse de normativele si regulamentele în vigoare, acestea vor fi proiectate si agrementate de organismele autorizate.

Pentru proiectarea si realizarea constructiilor în sistem AMVIC, folosind cofraje pierdute,

termoizolante din neopor ignifugat, expandat AMVIC, în prezent se aplicã urmãtoarele reglementãri de proiectare:

a. “Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat” indicativ CR

2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul 3/06.01.2006;

b. "Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", indicativ P

100-1/2006 care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2006 prin Ordinul ministrului

transporturilor, constructiilor si turismului nr. 489/2005. Codul introduce în practica proiectãrii

structurilor noi concepte si abordãri, aliniate la prevederile Eurocodurilor care sunt în plin

proces de elaborare si implementare atât în România, cât si în Uniunea Europeanã;

c. Normele tehnice privind proiectarea si executarea adãposturilor de protectie civilã în cadrul

constructiilor noi;

d. Eurocoduri pentru constructii,

e. Ordinul nr. 381 din 4 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere

a incendiilor. Emitent: Ministerul de Interne. Se aplicã la proiectarea, realizarea si utilizarea

constructiilor noi de orice categorie si a instalatiilor aferente acestora, indiferent de forma de

proprietate sau destinatie, precum si la lucrãrile de modernizare, modificare sau transformare

a celor existente;

f. Adâncimea de fundare se stabileste conform STAS 6054-77

g. Materiale folosite vor fi certificate pentru a fi folosite în constructii

- Aplicatie

Toate informatiile continute , sunt aplicabile la structuri din beton armat: locuinte,

clãdiri mici, clãdiri administrative, constructii cu un nivel sau mai multe, etc.

- Materiale

Beton

Principala reglementare privind executia lucrãrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este normativul NE 012 -99.

Acesta a fost elaborat în principal, pe baza standardului european ENV 206-1, având în vedere si

schimbãrile importante survenite în special în gama sortimentalã a cimenturilor produse în tarã.

Normativul NE 012-99 a încheiat un «ciclu reglementat» dominat de normativul C140-86.

Normativul NE - 012-99 s-a aliniat în mare mãsurã cerintelor europene (standardului ENV 206-1), unul din principiile de bazã ale standardelor europene, privind producerea betonului se referã la faptul cã se indicã cu precizie cerintele pentru beton, metodele de verificare ale realizãrii acestor cerinte si criteriile de conformitate, iar modalitãtile prin care se obtin aceste cerinte trebuie sã fie în general în sarcina producãtorilor.

Normativul NE 012 - 99 a fost elaborat pe baza datelor prezentate în standardul european ENV 206-1 si în mãsura în care a fost posibil, prin preluarea unor date din fostul normativ C 140 sau a unor rezultate obtinute în urma unor cercetãri experimentale.

Acest proces a fost practic declansat odata cu elaborarea standardului SR 13510, care reprezintã

Documentul national de aplicare a SR EN 206-1: Beton. Partea 1: Specificatie, performantã, productie si conformitate.

Evolutia normativã în acest domeniu este evidentã în special în ceea ce priveste urmãtoarele

aspecte:

< mai bunã corelare cu standardele de proiectare, executie si evaluare a structurilor din beton,

beton armat si beton precomprimat;

< clarificarea responsabilitãtilor tuturor factorilor implicati în producerea betonului;

< schimbãri în ceea ce priveste definirea si notarea claselor de expunere si stabilirea compozitiei

betonului în functie de aceste clase;

< impunerea altor frecvente de prelevare a probelor si a altor criterii de conformitate pentru

diferite caracteristici ale betonului etc.

Echivalarea (orientativã) pentru codifcarea betoanelor

Normativ NE-012/99 Normativ C140/79 Normativ C140/86

C 2,8/3,5= B50 Bc 3,5

C 4/5= B75 Bc 5

C 6/7,5 =B100 Bc 7,5

C 8/10= B150 Bc 10

C12/15= B200 Bc 15

C 16/20= B250 Bc 20

C 18/22,5= B300 Bc 22,5

C 20/25=[B330]Bc 25

C 25/30= B400 Bc 30

C 28/35= B450 Bc 35

C 30/37= B450 Bc 35

C 32/40= B500 Bc 40

C35/45= B500 Bc 40

C 40/50= B600 Bc 50

C 45/55= B600 Bc 50

C 50/60 =B700 Bc 60

a) [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat.

Art. 7.1.1 Clasa minimã a betonului utilizat în peretii structurali va fi BC 15.

La clãdiri cu înãltimi mari (orientativ, cu mai mult de10 niveluri) se recomandã utilizarea unor betoane de clasã superioarã BC 30 ... BC 40, în special la nivelurile inferioare.

b) Rezistenþa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie sã fie mai micã de 15 MPa pentru pereti, coloane, seminee si hornuri, fundatii, elevatiile fundatiei, traverse si stâlpi înclinati.

-Otel beton de armare

a) În conformitate cu [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de

beton armat

Art. 7.1.2 Pentru armarea peretilor structurali se utilizeazã:

• bare de otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

• sârmã matã trasã (STNB) sau sârmã profilatã sub formã de plase sudate produse în industrie.

b) Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 40 de diametre ale barelor de armare.

Anexa C - Dimensiunile peretilor modelati cu cofraje AMVIC

Tabel C1.1 - Înãltimea peretelui vertical din cofraje AMVIC

 

 

Nr. de randuri

Înãltimea totalã pentru cofraje AMVIC

1          0,41

2          0,81

3          1,22

4          1,63

5          2,03

6          2,44

7          2,84

8          3,25

9          3,66

10        4,06

11        4,47

12        4,88

13        5,28

14        5,69

15        6,10

16        6,50

17        6,91

18        7,32

19        7,72

20       8,13

 

 

 

 

Calculul înãltimii peretelui liber

[CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat precizeazã cã un perete din beton armat, similar cu un perete în sistem AMVIC trebuie sã aibã grosimea mai mare decât raportul H/20, dar nu mai putin de 15 cm.

Exemplu:

Pentru cofrajul AMVIC de 15,24 cm înãltimea maximã liberã este:

H = 15,24 cm x 20 = 304,8 cm

Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 300,48 cm / 40,6 cm = 7,5 rânduri

Interpretare: peretele poate avea maxim 8 rânduri de cofraje, rândul 8 având decupatã jumãtatea de sus pentru legarea planseului.

Înãltimea constructiei poate fi de P+4 etaje

Pentru cofrajul AMVIC de 20,32 cm înãltimea maximã liberã este

H = 20,32 cm x 20 = 406,4 cm

Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 406,4 cm / 40,6 cm = 10 rânduri

Interpretare: peretele poate avea maxim 10 rânduri de cofraje, rândul 11 având decupatã jumãtatea inferioarã pentru legarea planseului.

Înãltimea constructiei poate fi de P+8 etaje

Pentru cofrajul AMVIC de 25,4 cm înãltimea maximã liberã este H = 25,4 cm x 20 = 508 cm

Numãr de rînduri de cofraje = H / 61 cm = 508 cm / 40,6 cm = 12,5 rânduri

Interpretare: peretele poate avea maxim 13 rânduri de cofraje, rândul 13 având decupatã jumãtatea superioarã pentru legarea planseului.

Înãlþimea constructiei poate fi de P+12 etaje;

Pentru mai multe informatii vas tam la dispozitie ,sau consultati Manualul Tehnic in sistem AMVIC,si legile specifice in vigoare!

SC STAR S&R SRL-DISTRIBUITOR SI CONSTRUCTOR AUTORIZAT AMVIC


Cum calculez greutatea specifica pentru otel beton ,in functie de diametru?


R:Greutatea specifica a otelului: 7850kg/mc = 7.85tone/mc
 

Greutatea specifica la otel beton (fier beton) in functie de diametru:
Ø 3,0 mm = 0,057 kg/ml ;
Ø 4,0 mm = 0,100 kg/ml ;
Ø 5,6 mm = 0,193 kg/ml ;
Ø 6,0 mm = 0,222 kg/ml ;
Ø 7,0 mm = 0,302 kg/ml ;
Ø 7,1 mm = 0,310 kg/ml ;
Ø 8,0 mm = 0,395 kg/ml ;
Ø 9,0 mm = 0,499 kg/ml ;
Ø 10,0 mm = 0,617 kg/ml ;
Ø 12,0 mm = 0,888 kg/ml ;
Ø 14,0 mm = 1,210 kg/ml ;
Ø 16,0 mm = 1,580kg/ml ;
Ø 18,0 mm = 1,990 kg/ml ;
Ø 20,0 mm = 2,470 kg/ml ;
Ø 22,0 mm = 2,980 kg/ml ;
Ø 25,0 mm =3,850 kg/ml ;
Ø 28,0 mm = 4,840 kg/ml ;
Ø 32,0 mm = 6,310 kg/ml ;
Ø 36,0 mm = 7,990 kg/ml ;
Ø 40,0mm = 9,870 kg/ml.

 

Aria laterala specifica la otel beton (fier beton) in functie de diametru:
Ø 3,0 mm = 0,01884 mp/ml ;
Ø 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ;
Ø 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ;
Ø 6,0 mm =0,03768 mp/ml ;
Ø 7,0 mm = 0,04396 mp/ml ;
Ø 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ;
Ø 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ;
Ø 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ;
Ø 10,0 mm = 0,06280 mp/ml ;
Ø 12,0 mm = 0,07536 mp/ml ;
Ø 14,0 mm =0,08792 mp/ml ;
Ø 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ;
Ø 18,0 mm = 0,11304 mp/ml ;
Ø 20,0 mm = 0,12560mp/ml ;
Ø 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ;
Ø 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ;
Ø 28,0 mm = 0,17584 mp/ml ;
Ø32,0 mm = 0,20096 mp/ml
;
Ø 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ;
Ø 40,0 mm = 0,25120 mp/ml .
Aria laterala a sortimentelor de otel beton este necesara pentru determinarea suprafeței
de metal acoperita cu grund antirugina, sau pentru determinarea suprafeței de otel-beton
de pe care s-a îndepărtat rugina prin frecare cu peria de sarma (în cazul construcțiilor
aflate în conservare).

Cum se realizeaza imbinarea tevilor din polietilena PEHD?


Îmbinarea tevilor dinpolietilena PEHD: electrofuziune și sudura cap la cap.
Tevile PEHD de dimensiuni mai mari se pot îmbina (nedemontabil, cu sau fără ajutorul fitingurilor) în două moduri:
1. Prin electrofuziune. Sudura cu ajutorul fitingurilor de electrofuziune a devenit din ce în ce mai
des
utilizata ca urmare
a simplității operațiunii și calității superioare a îmbinării. Fitingul din polietilena este obținut prin turnare și conține
la interiorul peretelui o rezistenta electrica ce unește suprafața interioara a fitingului cu cea externa a conductei.
Tehnologia de sudura prin electrofuziune este automatizata. Echipamentele de sudura cele mai moderne elimina
“mana de lucru” în totalitate. Pentru realizarea unor îmbinări de calitate superioara, prin folosirea acestui procedeu,
este indispensabila utilizarea unor scule auxiliare, cum sunt razuitoarele pentru șanfrenarea capetelor de conducta și
aliniatoarele. Ca și la tipul de sudura cap la cap, este foarte importanta curățirea suprafețelor de contact tub fiting.
2. Sudura cap la cap (termofuziune). Este îmbinarea cea mai frecvent utilizata.
Ordinea tehnologica a operațiilor, regulile și prescripțiile de detaliu sunt date
în instrucțiunile tehnologice ale fiecărui
producător de utilaj de sudură, cu precizarea exactă a parametrilor de sudare : presiune, timp, temperatură.
Parametrii de sudura folosiți sunt dependenți și de materialul de bază precum și de raportul dimensional standard
SDR. Pentru realizarea sudurilor cap la cap se folosesc în egală măsură aparate manuale, semiautomate și automate.
Realizarea acestor suduri necesita personal bine calificat.
Procedeul de sudura cap la cap cuprinde următoarele faze:
1. Fixarea capetelor de conducta în suporții aparatului de sudura.
2. Curățirea capetelor și frezarea acestora pentru a le așeza în același plan
3. Preîncălzirea suprafețelor ce urmează a se îmbina cu ajutorul plăcii de încălzire ;
4. Retragerea plăcii și compresia imediata a celor doua capete
5. Răcirea în aparat pana la temperatura de circa 60° C.
6.
Dezasamblarea capetelor conductei din fălcile aparatului de sudura.
Temperatura mediului ambiant la realizarea acestui tip de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 0 și 45° C.
Tevile PEHD (HDPE) de diametre mici, de pana la 75mm (politub) se îmbină cu ajutorul fitingurilor de compresiune
(mufe, teuri, coturi) pe baza de filet.

Cum calculez greutatea specifica pentru otel beton ,in functie de diametru?


R:În principiu , sunt câteva etape comune oricărui tip de fundatie.
Fundatiile pentru constructii ,sunt calculate de catre proiectanti de specialitate,functie
de :natura terenului,adancimea de inghet a terenului ,zona
seismica,altele-astfel
determinanduse adancimea de fundare,marca betonului,si tipodimensiunea
armarii-si sunt supuse unui plan de control si de verificare;
Fundatia este elementul din structura unei case ce are rolul de a transmite către
terenul de fundare încărcările (de exploatare și excepționale) existente la o clădire.
Se acordă o deosebită importanță modalității de fundare și calculului armaturii și
dimensiunilor ei, deoarece fundatia proiectată sau executată defectuos pune în
pericol întreaga structură a casei, iar reparațiile ulterioare sunt dificil, dacă nu
imposibil de executat.
In cazul unei fundatii continue sub ziduri, cea mai întâlnită în cazul locuințelor
unifamiliale,evidentiem cateva etape principale:
1. Trasarea fundatiei, după ce în prealabil a fost îndepărtat stratul vegetal. Trasarea
fundatiei se face cu ajutorul țărușilor metalici sau din lemn, între
care se întind sfori.
Conturul delimitat de țăruși și sfori va ajuta la următoarele etape, și trebuie să
urmeze cu exactitate conturul blocului de fundare existent în proiect.
2. Săparea fundatiei se va face manual sau mecanizat, respectând întocmai planul
de fundare, în care sunt trecute toate datele importante (cote, lățimea fundatiei etc.).
La săpătură se verifică verticalitatea pereților gropilor, evitându-se situația ca
secțiunea fundației să aibă altă formă decât cea din proiect, de obicei dreptunghiulară.
3. Turnarea betonului de egalizare (o șapă de beton slab, gros de 4-5 cm),
având rolul de preluare a neregularităților săpăturilor și împiedicarea scurgerii
laptelui de ciment din betonul grinzilor de fundatie.
4. Montarea armăturii inferioare. Trebuie evitată murdărirea cu pământ și, în general,
să nu se surpe pământ în fundatie în timpul acestei
operațiuni.
5. Turnarea tălpii fundatiei și uscarea ei, cu mare grijă ca în această perioadă să nu
cadă pământ pe beton (se va curăța foarte greu). În timpul în care se usucă talpa
fundatiei se execută și armătura elevației, apoi se cofrează.
6. Turnarea elevației, după care se așteaptă uscarea și a acestei porțiuni betonate,
apoi se decofrează.
7. Realizarea umpluturii. După decofrare se umple fundatia cu pământ și se
compactează manual, sau, de preferat, cu un mai compactor, în straturi de
10-15cm, apoi se adaugă un strat de 10cm de pietriș deasupra. Peste pietriș
de pune o folie de polietilena, peste folie polistiren extrudat (de regula, gros
de 3 cm), apoi plasa de armare (sau armătura din proiect) a fundatiei-proiectantul
determina cu exactitate toti parametrii.
8. Turnarea plăcii peste fundație. Dupa ce au fost parcurse etapele de mai
sus, se face ultima
turnare, placa peste fundație. Începând de a doua zi dupa
turnare, pe timp călduros, aceasta se va uda des, pentru a nu apărea fisuri în
procesul de uscare a betonului.